duminică, martie 29, 2009

Praga: Atentie, se-nchid usile

16 oameni, in acelasi oras, cu acelasi autocar. Eram atat de multi, incat era imposibil sa nu ne facem draci in Praga. Desi asta ne doream fiecare: toti intr-un oras boem, de capul nostru. Dar unul vroia in nord, altu in sud, unul vroia la gradina zoologica, altu la castel. Ma rog, in ziua aia ne-am dus toti la castel, pe jos, destul de voiosi.
Eu sunt genul ala de om foarte ciufut: sunt greu de impresionat. Fie ma atinge o succesiune de lucruri atat de marunte, banale, dar puse impreuna intr-un mod aparte, fie imi trebuie un foc de artificii de proportii ca sa mi se ridice si mie parul de pe mana de emotie.
Nu m-a impresionat in mod deosebit castelu, mi-am invartit privirea, am tras trei poze si haideti fratilor la o bere. Cand am coborat, am gasit un pub, intim, placut, obscur, ne-am pus toti 16 la o masa lunga si am cerut o bere ceheasca proaspata si intepatoare la limba, exact cum imi place mie. Desigur, cum sunt o pofticioasa si nu imi place sa renunt la micile mele gratuitati, mi-am luat si o supa mica, da buna. Am stat la taclale, am mai ras, unii s-au mai intepat, m-am inteptat si eu un pic cu irina, cred. Apoi am platit, am plecat spre metrou.
Ne separasem, eu cu Ciko nu vroiam sa mancam mancarea pe care ne-o dadeau aia de la YMCA, asa ca am pornit linistite sa prindem metroul. Am coborat sub pamant, tocmai venea metroul, eu, cum nu suport sa pierd niciodata autobuzul sau trenul sau orice alt mijloc de transport in comun, am si trecut ca o sageata printre usile care imediat dupa mine s-au inchis. Am vazut capul ciufulit al lui Ciko, ochii ei mari; si in slow motion ce spunea ea suna cam asa....NUUUUUUUUUUU, Cameliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa,
staaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaai
Eu as fi stat metroul in schimb nu. Desi era evident ca tot ceea ce puteam sa fac e sa cobor la statia urmatoare si sa o astept pe Ciko, m-am impacientat. Mi se parea o situatie de criza. Si, cum multi nu se asteapta, in situatii de criza imi merge mintea foarte repede.
Am la mine doar telefonul meu de serviciu, nu am numarul ei bagat aici, celalalt e in camera ca nu am Roaming pe el, o sun pe Dana sa-i cer numarul, Dana nu raspunde, o sun pe Corne, nu are numarul, de ce mortii ma-si de treaba nu imi salvez numerele si aici? Nu am aproape niciun numar salvat, in afara de cutare cutare cutare nu stiu numerele pe de rost, a, uite ca ma suna: da, da, ma opresc la statia urmatoare. Am coborat, m-am asezat pe o bara de aia de langa perete ca nu aveau banci, ma plictiseam asa ca hai sa ma uit la ce poze am mai facut. Deschid geanta, geanta mea uriasa, caut, caut, vad telefon, portofel, chei, alte chei, tampoane, servetele, alte chei, camera nu e. Unde e camera? Mai caut o data in geanta uriasa: din nou telefon, portmoneu, alte servetele, si un pachet de gume, tampoane, chei, chei, chei, unde dracu e camera? Incep sa suier printre dinti injuraturi care mai de care mai buruienuaose si pline de mucegai, imi creste tensiunea, mi se umfla vena de la tampla, simt ca-mi crapa. "Am sa mor tanara".
Ce fac? Sun acasa, ca sa ma plang si lor. Incep sa cert pe omul de la capatul firului ca de ce am pierdut eu camera de ce sunt asa de tampita, uituca, idioata? Vocea ma consoleaza, haide, lasa, la urma urmei nu e asa de rau, iei tu alta. Da, da, de unde puii mei scot cateva sute de euro acum? Sunt SARACA, abia am terminat facultatea!
Ajunge Ciko, incep sa o cert pe ea ca eu sunt uituca, tampita, si sa-i explic ca acum n-am bani sa-mi iau alta caemra, ca e cadou de la tata, ca o sa se supere pentru ca si el, ca si mine (sau mai corect si eu, ca si el) se ataseaza de niste lucruri si sufera enorm cand le vine vremea.
NE INTOARCEM INAPOI! Bine, ne intoarcem inapoi, spune si Ciko. Ma gandeam ca nu mai stiu drumu, spre carciuma aia, dar...conditiile de criza iti deschid cai ale creierului si pun in miscare functii pe care nu le-ai fi banuit. Cum ar fi transformarea unei gura-casca intr-o femeie puternica, hotarata, cu tendinte ucigase, foarte bine orientata. NU stiu cand am ajuns, dar am ajuns, gafaiam, ma durea-n gat. Ciko nu mai zicea mare lucru, ca ma cunoaste si stie ca sunt un pic sarita cand ma apuca nervii. Provoc agitatie in jurul meu (la urma urmei imi place oleak treaba asta - si imi place si cuvantul oleak, pentrui ca suna agresiv; cand spui taci un pic e incomparabil cu taaaci oleaaaaka).
Am intrat furtunos in pub, m-am dus la ospatarul ala simpatic, blond si m-am rastit la el : i lost something here. Si el bland, zambitor, imi aduce camera mea foto. Ii zambesc gales, scot pieptul inainte, si plec triumfatoare. Impreuna cu Ciko.

Un comentariu:

Anonim spunea...

HIhi,buna a fost berea in carciuma aia si ieftina :D Asta imi aduce aminte de inca o intamplare care trebuie pusa la mine in casuta acolo pe la marmote ;)
Tu esti uituca din fire,esti o dezordonata ordonata,numai tu stii sa-ti gasesti ceva prin ordinea ta :P Dar esti simpatica asa in agitatia ta ,n-ai mai fi tu daca nu te-ai criza asa cum o faci cand se intampla ceva grav :P
Bine ca ai gasit-o,ca sa vezi ce inseamna alta tara,daca era la noi era deja vanduta pe cateva sute de euroi :D
p.s. Mi-i dor de Pragaaaaa!

sustin blogosfera feminina